Adevărurile și vibrațiile versurilor lui Mihai Eminescu ne-au învățat să
definim frumusețea, dragostea, visul, dorul, aspirația, neliniștile vieții cu
sintagme eminesciene.
Neavând răgazul în timp
al unor mari creatori ca Hugo, Goethe, Dante, publicând un singur volum în
timpul vieții, abia manuscrisele eminesciene din „lada cu zestre a literaturii
române” aveau să dezvăluie întreaga activitate a marelui poet.
„Eminescu a atins în
operele sale culmi pe care nimeni nu le urcase” – spune Edgar Papu. Nicolae
Iorga l-a văzut pe Eminescu „cel mai autentic reprezentant al aspirațiilor
românești”.
Mari cărturari ai lumii
au învățat limba română pentru a putea descifra mirajul operei eminesciene, așa
cum prevăzuse Elena Văcărescu în „Omagiu lui Eminescu”, 1934. Tradus în mai
toate limbile, Eminescu a intrat în conștiința universalității pe poartă largă,
pe care doar marile valori au prilejul să pășească.
În 1929, cu prilejul
apariției în limba engleză aversurilor lui Eminescu, George Bernard Shaw scrie
traducătoarei Silvia Pankhurst o scrisoare pe un ton admirativ, considerându-l
pe poetul român drept unul dintre cei mai mari romantici ai secolului al
XIX-lea, apropiind versurile lui Eminescu de muzica lui Berlioz și de pictura
lui Delacroix. Poetul italian Giuseppe Ungaretti consideră că în literatura
ultimilor două secole vom descoperi foarte rar o figură mai complexă și mai
completă decât cea a lui Mihai Eminescu.
María Teresa León și
Rafael Alberti, cunoscuții poeți spanioli, traducând din opera lui Eminescu,
descoperă prin Eminescu patria poetului. Mihai Eminescu este România. Mulți
dintre scriitorii și cercetătorii literari străini și-au legat destinul lor de
creația marelui poet român: Alain Guillermou în Franța, Rosa del Conte și Mario
Ruffini din Italia, Amita Bhose – India. Profesorul de la Sorbona Alain
Guillermou, scrie teza de doctorat „La Genèse intérieure des poésies d'Eminescu”
– 1962.
Profesoara de la Universitatea din Roma, Rosa del Conte a publicat o amplă
și valoroasă monografie despre Eminescu „Eminescu o dell'Assoluto”, ea crede că
„secretul poeziei eminesciene este de natură melodică”.
Cercetătoarea indiană
Amita Bhose a simțit nevoia să vină la noi și să se familiarizeze cu limba
română pentru a ajunge la înțelegerea creației eminesciene. În studiul
monografic „Eminescu și India” autoarea a subliniat că: „poezia lui Eminescu
s-a dezvăluit ca o melodie neîntreruptă, pentru că în ea se descoperă o
întreagă lume”.
Scriitorul rus Iurii
Rojevnicov a învățat limba română citindu-l pe Eminescu, de fapt, legându-și
destinul de opera poetului nostru: „Mi-am procurat un volum cu poezii de
Eminescu și, din acel moment, în viața mea s-a produs o cotitură decisivă,
descopeream pentru mine pe marele poet”.
Mihai Eminescu trăiește
și va trăi prin opera sa, dar „Numai graiul coardelor ar putea să povestească
pe harfă și să legene din depărtare delicata lui singurătate slavă”, Tudor
Arghezi.
Selectat:Harti Vera
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu