Se întorc
acasă din străinătăți primele păsări, iar păsările cântecului nostru – Doina și
Ion – nu mai vin de unde au plecat. Se simte dureros lipsa lor, ochiul plâns al
unui mare gol ne privește din orice manifestare culturală de la noi. Doina
Aldea-Teodorovici a lăsat în urma ei lumina, cântecul și risipa de suflet pe
care le-a dăruit cu prisosință. S-a născut la 15 noiembrie 1958 (astăzi ar fi
împlinit 56 de ani) în Chișinău înt-o familie de intelectuali și dintr-o
dinastie de intelectuali. Talentul artistic nativ s-a manifestat încă din
copilărie. Părinții au făcut tot pentru a-i dezvolta aceste calități artistice.
Poate era o dorință a lor ca Doina să realizeze ceea ce nu au realizat ei. La 5 ani a început să
frecventeze un cerc de balet la Palatul Ofițerilor. Și-a încercat puterile și la școala de muzică „Eugeniu Coca”, actualmente liceul „Ciprian
Porumbescu”, vrând să studieze pianul. Nu și-au dorit să mă vadă niciodată
artistă, dar să-mi dezvolte aptitudinile artistice și-au dorit-o întotdeauna. Astfel,
începând cu vărsta de 6 ani și până la clasa a 8-a, Doina Aldea participă la
dublarea filmelor în limba românâ la Studioul „Moldova-Film”. De asemenea, timp
de mai mulți ani activează în ansamblul de cântece și dansuri populare
„Moldoveneasca” cu care îtreprinde numeroase turnee în Cuba , Algeria ,
Mongolia , Germania
și alte țări. Timp de mai mulți ani activează în postura de profesor de
literatura universală la Universitatea „Ion Creangă” din Chișinău. Din anul
1982, Doina își mai descoperă încă o latură a talentului, vocea, pe care o
moștenește de la părinți. Căsătoria cu Ion Teodorovici o aduce în scena mare ca
interpretă de muzică ușoară. Colaborează cu poeții Grigore Vieru, Dumitru
Matcovschi, Adrian Păunescu și alții. Participând la evenimentele ce au marcat
procesul de trezire a conștiinței naționale și de Moldova .
renaștere a poporului nostru,
cuplul Ion și Doina Aldea-Teodorovici lansează mai multe cântece de un profound
patriotism, cum ar fi „Suveranitate”, „Sfăntă ni-i casa”, „Mănăstirea
Căpriana”, „Eminescu”, „Putna”, „Reaprindeți candela”, „Tricolorul”,„Focul din
vatră”, „Bucurați-vă” și multe altele care vor rămâne în amintirea conștiinței
noastre. La începutul anului 1992, pentru talent, pentru repertoriul cu un
suflu patriotic incontestabil, activitate îndelungată și un spirit civic
pronunțat, Doinei Aldea-Teodorovici i s-a acordat titlul onorific de Artistă
Emerită a Republicii
În același
an în noiembrie s-au stins din viață două flori, s-a intrerupt o melodie, s-au
rupt strunele unei chitare, a dispărut o armonie- Ion și Doina
Aldea-Teodorovici. Ne-au rămas doar urmele lor ce duc spre izvoarele
răcoritoare ale sufletului, pe veșnicul drum al eternității. Ne-a rămas doar
amintirea, care este un perpetuu dor.
Listă bibliografică selectivă:
Parii, Boris. Ion și Doina. Doina și Ion : Album. - Chișinău : FC Basarabia, 1993. - 182 p.;
Calendar Național 2008. - Chișinău, 2008. - p. 387.;
Ciobanu-Vieru, Valerian. Să zbori din nou // Din lutul iubirii. - Chișinău : Pontos, 2007. - p. 15;
Marin, Gheorghe. Misiuni și destine. - Chișinău, 2008 - 247 p.
Țopa, Tudor. Localitățile Republicii Moldova: Chișinău. - p. 609.
Parii, Boris. Ion și Doina. Doina și Ion : Album. - Chișinău : FC Basarabia, 1993. - 182 p.;
Calendar Național 2008. - Chișinău, 2008. - p. 387.;
Ciobanu-Vieru, Valerian. Să zbori din nou // Din lutul iubirii. - Chișinău : Pontos, 2007. - p. 15;
Marin, Gheorghe. Misiuni și destine. - Chișinău, 2008 - 247 p.
Țopa, Tudor. Localitățile Republicii Moldova: Chișinău. - p. 609.
Larisa Arseni, Maestru în artă, colaborator la
Centrul Academic Internaţonal Eminescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu