Istoria- nisipul care rămâne în clepsidra timpului: Revistă bibliografică

   Istoria urmăreşte dezvoltarea vieţii politice, economice, sociale, religioase şi culturale desfăşurate pe un anumit spaţiu. Este, în mod clar, vremea cărţilor de istorie care explică totul prin foarte puţin – epoca unor teorii mari, ambiţioase. Cu ajutorul cărţilor de istorie, putem descoperi atât de multe mistere legate de provenienţă, cauze şi efecte ale unui război, etc.

Curiozitatea şi rigoarea autorilor acestor cărţi îmbinate cu talentul aşternerii pe hârtie a unor episoade istorice care sub condeiul lor nu numai că devin mai clare în detaliile lor, ci sunt şi prezentate dintr-o perspectivă de multe ori nouă şi surprinzătoare. Vă îndemnăm să pătrundeţi în esenţa istoriei pentru a explora noi orizonturi ale cunoaşterii.

Al  Doilea Război Mondial: memorie şi istorie în Estul şi Vestul Europei / Diana Dumitru, Igor Caşu,  Andrei Cuşco [et al.]. – Ch.: Cartier, 2012. – 332 p.

Un aspect tematic major al acestui volum se referă la competiţia pentru memorie şi la dimensiunea simbolică a politicilor memoriei legate de război în Europa postbelică. Tensiunea permanentă între o abordare strict istorică a evenimentelor şi una bazată pe funcţionarea selectivă a memoriei există, fără îndoială, mai ales în cazul unor fenomene care afectează auto-reprezentarea şi auto-percepţia unor colectivităţi umane de mari dimensiuni. (…) Memoria este formată nu numai din amintiri articulate sau exprimate făţiş, ci şi din multiple omiteri, tabuuri, cunoaştere tactică sau suprimări conştiente ale unor aspecte traumatice, care rămân însă fundamentale pentru înţelegerea traiectoriei unui individ sau a unei colectivităţi.

Ţurcanu, Ion. Descrierea Basarabiei: Teritoriul dintre Prut şi Nistru în evoluţie istorică. – Ch.:

Cartier, 2011. – 488 p.

Trebuie reabilitată părerea lui Cantemir după care dinastia munteană a Basarabenilor şi-a luat numele de la basarabeni de la est de Prut, şi nu invers, cum s-a susţinut cu tărie şi fără nici un temei de la Hasdeu încoace. Variate informaţii din o serie de surse medievale, mai întîi de toate, din unele cronici polone, dar şi anumite hărţi europene din secolele XVI-XVIII, sugerează ideea că, din veacul al XII-lea şi pînă la sfîrşitul celui de-al XIV-lea, teritoriul dintre Prut şi Nistru s-a numit Basarabia, iar trăitorii în acest spaţiu se numeai basarabeni.

Micu, Gabriel. Basarabia. România şi Geopolitica Marilor Puteri (1914-1947). – Ch.:Pontos, 2011. – 356 p.

Prin publicarea acestui studiu monografic cu un conţinut actual şi o ţinută academică înaltă se doreşte completarea unui gol istoriografic şi facilitarea cunoaşterii unor probleme actuale ale istoriei românilor. Gabriel Micu a efectuat o serie de cercetări în domeniul istoriei contemporane a spaţiului basarabean, iar unele dintre rezultatele acestor eforturi se regăsesc în lucrarea Basarabia. România şi Geopolitica Marilor Puteri, care a constituit şi teza sa de doctorat din anul 2008.

Pop, Ioan- Aurel. Istoria românilor. – Ch.: Litera, 2010. – 192 p.

Românii şi-au făcut istoria cum s-au priceput, nici mai bine, nici mai rău decât alte popoare. Istoria lor nu a fost pură sau imaculată, dar nici oribilă și plină de dezastre. A fost de toate felurile, ca viaţa, fiindcă istoria înseamnă viaţă. Este important de știut că românii există și ei între naţiunile lumii, că au un stat sau chiar două state ale lor, cu un trecut bogat, cu Dunărea și cu Munţii Carpaţi, cu ţăranii Maramureşului, uitaţi parcă de timp, cu mănăstirile pictate ale Moldovei, cu Delta și cu Marea Neagră, cu hrubele de la Cricova, cu Eminescu, Blaga, Enescu sau Brâncuşi, cu oameni care aşteaptă să fie cunoscuţi. Ei au un mesaj de transmis pentru comunitatea internaţională şi ţin profund la mesajul lor.