EMINESCU - PAŞI SPRE ETERNITATE

Mihai Eminescu a fost și va rămâne peste vreme o CARTE DESCHISĂ! Grija și onoarea pentru Mihai Eminescu este cunoscută pe meridianele lumii. Și noi, românii de pretutuindeni, avem onoarea și datoria să-l cinstim și să-l cunoaștem pe Eminescu în toată multitudinea sa – ca simbol al neamului. Fiecare în parte, citindu-i opera, găsește noi valențe și noi adevăruri, care atât de bine se potrivesc și în zilele noastre, de parcă poetul a prezis viitorul acestui neam pătimit. Mihai Eminescu ne-a deschis calea spre universalitate și nemurire. Din el percepem adevărul istoric și cu el suntem un popor mai bogat spiritual. Cu Eminescu ne alinăm fiecare în parte bucuriile și necazurile, cu el suntem mai optimiști, cu el mergem înainte spre idealurile noastre naționale. Eminescu ne adună mereu sub steagul adevărului istoric și steagul limbii române. 

Eminescu, Mihai. Poesii : Cu formele şi punctuaţia autorului. Ediţie critică sinoptică / Mihai Eminescu  - Bucureşti: Floare Albastră, 2004. - 366 p.

Este o ediţie critică sinoptică îngrijită de eminescologul Nicolae Georgescu. Se compară cele mai importante ediţii cu textele din manuscrise şi din primele tipărituri. Prima parte a cărţii redă textul eminescian stabilit, iar partea a două discută vers cu vers varianta editorilor de pînă acum. Reese o cu totul altă poezie eminesciană decât cea cunoscută.

Mihai Eminescu.O imagine totală a omului şi a operei la 160 de ani de la naştere : [album] – Bucureşti: Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni; ed. Semne, 2010. – 255 p.

Cele două părţi ale acestui Album reconstituie Viaţa şi Postumitatea şi reprezintă o încercare de amplasare a creatorului în durata culturii româneşti.Lucrarea se bazează pe această parte a istoriei culturale naţionale care este eminescologia. Volumul de faţă sintetizează şi exprimă stadiul actual al cercetărilor în domeniu, dorindu-se o imagine a lui Eminescu la 160 de ani de la naştere.Astfel, lucrarea a fost concepută ca o reconstituire a Vieţii şi Postumităţii în paisprezece capitole, prezentată grafic pe două coloane, fără ilustraţii ; poemele şi mărturiile eminesciene au foat redate cu caractere cursive sau bolduite, opiniile punctuale ale contemporanilor şi urmaşilor sunt transcrise pe trei coloane, aceste modalităţi sprijinind grafic lectura de ansamblu. Prin ilustraţia volumului se oferă prezenţa poetului în viaţa social-culturală a epocii sale precum şi receptarea creaţiei sale în timp, cea mai puternică dovadă a recunoaştreii şi valorii naţionale şi universale.

Georgescu, Nicolae. Cartea trecerii : Boala şi moartea lui Eminescu / Nicolae Georgescu. – Oradea: Piatra Sacră, 2009. – 228 p.

Aparută la Editura Piatra Sacră lucrarea criticului şi istoricului literar  Nicolae Georgescu,  se vrea, prin însăşi  subtitlul acestei ediţii, o "abordare  filologică" a subiectului, care nu doar incită spiritele.Argumentată  prin paginile de prefaţă, lucrarea, a presupus o documentare solidă şi  capacitate  intelectuală de excepţie din partea autorului, volumul  întrunind documente de mare valoare.

Iată argumentul, aşa cum îl defineşte autorul: " E greu să argumentezi necesitatea unei cărţi întregi pe tema bolii şi morţii lui Mihai Eminescu, spune autorul, şi continuă: Subiectul se tratează convenţional, într-un capitolaş, în toate biografiile  poetului: ce poţi să mai aduci nou? Să le răstorni pe toate, adică o convenţie statornicită de atîta timp, sau să mai publici un act, o nouă părere, o reconfigurare a informaţiei? Un prieten cam hîtru îmi spune că numai asemenea subiecte incendiare , precum boala, moartea, cabala, declarării nebuniei, mai atrag azi publicul…"

Într-o perioadă în care se aud şi voci de români ce îl contestă pe Mihai Eminescu, rostul acestui studiu filologic, este să aducă fie şi numai o rază de lumină în nebuloasa prin care l-am pierdut pe Eminescu al nostru.

Georgescu, Nicolae. Scenarii de istorie literară / Nicolae Georgescu. – Bucureşti : Floare Albastră, 2004. – 159 p.

Lucrarea reprezintă comentariu la ediţia critică sinoptică Eminescu. Se arată necesitatea păstrării formelor dorite de către autor, mai ales apostroful, explicîndu-se cu citate care este rostul acestui semn ortografic atît de important.

Barbu, Constantin. Codul invers: Arhiva înnebunirii şi a uciderii nihilistului Mihai Eminescu: [în 15 volume] / Constantin Barbu. – Craiova: Sitech, 2008.

Această lucrare prezintă Codul invers. Arhiva înnebunirii şi uciderii nihilistului Mihai Eminescu în 15 volume, apărute la Editura „Sitech” din Craiova începînd cu anul 2008. Volumele de format mare conţin documente, acte, fotografii, texte ce urmează să alcătuiască 33 de volume însumînd peste 20 000 de pagini. Autorul ediţiei este Constantin Barbu, iar în colectivul de onoare sînt şi marii eminescologi acad. Eugen Simion, acad. Alexandru Surdu, acad. Dimitrie Vatamaniuc.

Autorul celor 15 volume reconfirmă faptul că Eminescu a avut duşmani şi insistă asupra ideii că anume aceştia au şi curmat viaţa marelui poet. Eminescu nu a fost nebun, dar înnebunit, şi nici nu a suferit de bolile de care a fost tratat. Iar cura cu mercur nu a fost  altceva decît o modalitate sigură de a lipsi marele poet de puterea cuvîntului o dată şi pentru totdeauna, susţine Constantin Barbu.

 Georgescu,Nicolae. Un an din viaţa lui Eminescu / Nicolae Georgescu. - Bucureşti: Floare Albastră, 2006 - 364 p.

În lucrare este oglindită perioada cînd M.Eminescu se ocupă de activitatea ziaristică. Cronologic, sfîrşitul lui 1880 - 1883.În mod special şedinţa parlamentară din 13 martie 1881, cînd în Camera Deputaţilor s-a discutat şi judecat ziarul Timpul, apoi 2 decembrie 1880 - ziua atentatului la viaţa lui I.C. Brătianu cu polemicile de presă iscate atunci, după care Eminescu va deveni redactor şef al Timpului. De asemenea este oglindit  începutul anului 1882 pînă în aprilie 1882 cînd poetul definitivează "Luceafărul" , se gîndeşte să părăsească Bucureştiul şi ziarul Timpul.

Vasiloiu, Ioana. Receptarea critică a lui Mihai Eminescu până la 1930 / Ioana Vasiloiu. - Bucureşti: Editura Muzeului Literaturii Române, 2008. - 411 p.

  Este o carte de istorie literară remarcabilă prin substanţa documentară ( semnalată şi de bogata bibliografie din notele de subsol şi de la sfârşit) şi prin analiza ei critică făcută cu  capacitatea de a identifica specificul fiecărei contribuţii şi de a-l ilustra prin citate bine decupate şi comentate adecvat, deseori cu fineţe. Istoria receptării operei lui M. Eminescu până la 1930, este reconstruită atent de către autoare pe baza numeroaselor texte şi ediţii critice .

Omagiu lui Mihai Eminescu: Cu prilejul a 20 de ani de la moartea sa / Bucureşti: Semne, 2009. - 236 p.

Această ediţie este o reproducere în facsimil a lucrării Omagiu lui Eminescu apărută în anul 1909 în această formă la Bucureşti.

La 120 de ani de la asasinarea "românului absolut", după cum l-a definit Petre Ţuţea, eminescologul Nae Georgescu a scos din arhiva sa această carte apărută în urmă cu 100 de ani, la 20 de ani de  la moartea lui Mihai Eminescu . 

Cartea este ilustrată cu cele patru portrete cunoscute ale poetului Eminescu, G. Eminovici, tatăl lui Eminescu; Raluca Eminovici, mama lui Eminescu; fraţii lui; Clopotniţa  veche cu cei 2 tei sădiţi de Eminescu; Casa părintească din Ipoteşti; Mormîntului lui Eminescu şi alte fotografii.

Prepeliţă, Mihai. Ucenic la Eminescu / Mihai Prepeliţă. - Bucureşti: Editura Vasile Carlova, 1997. - 450 p.

 Întotdeauna în opera unui poet ca Eminescu este esenţial să cunoşti copilăria poetului. Cartea lui Mihai Prepeliţă ni-l prezintă pe Eminescu copilul-adolescent într-un anturaj pe cît posibil de firesc, în contact cu tatăţ său Gheorghe Eminovici, apoi cu profesorii de şcoală primară şi de gimnaziu, dar mai ales cu preaiubitul său dascăl spiritual Arune Pumnul. Îl vedem pe viitorul poet în diferite împrejurări, însă în mod deosebit se conturează felul lui de a cugeta, de a proroci soarta poporului în lungile seri şi nopţi de iarnă cînd el, învăţăcelul Mihai Eminescu şi profesorul Arune Pumnul, pe picior egal, conversau şi meditau asupra rostului vieţii pe pămînt, asupra destinului omului de geniu într-o societate rău întocmită.  

Gruber, Eduard. Stil şi gândire : încercare de psihologie literară. / Eduard Gruber. - Bucureşti: Floare Albastră, 2006. - 192 p.
 Eduard Gruber (1862-1896) este  autorul primelor cercetari de psihologia artei din România, primul roman care a obtinut doctoratul in Filosofie la Leipzig cu o teza de psihologie, este si cel care a infiintat in 1893 primul Laborator de Psihologie din Romania. La 19 aprilie 1888 E. Gruber a ţinut o conferinţă cu titlul Stil şi gândire. Această lucrare a fost publicată în ediţa de faţă de către Doina Rizea, însoţită de o întroducere de Nicolae Georgescu, deoarece autorul face referiri ample şi la proza lui Mihai Eminescu.

Cartea se adresează mai ales tinerilor dornici să cunoască lumea lui Eminescu şi ramificaţiile ei în toate domeniile vieţii ştiinţifice, literare ori politico-ideologice - dar atrage, în acelaşi timp, atenţia omului de ştiinţă asupra unui savant uitat pe ne drept, şi a cărui operă poate fi recuperată cu un minim efort de investigare.

Cristea, Miron. Viaţa şi opera lui Mihai Eminescu / Miron Cristea. - Bucureşti: Editura Dacoromână TDC, 2010. - 57 p.

Lucrarea a apărut la iniţiativa doamnei Olivia Tulbure-Strachină, sub îngrijirea şi cu sprijinul prof. Ioan Olimpiu Luca - preşedinte de onoare al Academiei DacoRomâne TDC. Este vorba de o teză de doctorat excepţională, prima sinteză a vieţii şi operei lui Mihai Eminescu făcută în lucrarea de doctorat a lui Miron Cristea, Ilie Cristea - pe atunci susţinută la Universitatea din Budapesta în anul 1895, la doar şase ani de la trecerea în eternitate a geniului naţional. Ea este, probabil prima teză de doctorat despre viaţa şi opera lui Mihai Eminescu susţinută în capitala Ungariei. Fie ca rândurile scrise la 1895 să rămână tot atât de vii ca şi spiritul eminescian care adună întreaga dacoromânitate în unanimitate de gândiri şi simţire întru naţiune şi limba noastră strămoşească.    

Pasat Dumitru. Confesiuni epistolare: M. Eminescu - V. Micle: 120 de ani de la trecerea lor în eternitate / Dumitru Pasat. - Ch.: Ruxanda, 2009. - 104 p.                                                      

Volumul în cauză, rod al reflecţiilor prilejuite de lectura culegerii Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit. Corespondenţă inedită (Iaşi, 2000), readuce la cunoştinţa publicului cititor romanul epistolar de dragoste dintre Mihai Eminescu şi Veronica Micle.

Descoperin un Eminescu uman, prins în cea mai dulce şi serioasă relaţie de amor, precum şi o Veronică deşteaptă, cu aspiraţii literare, o mamă absorbită de grija maternă pentru fiicele sale, o femeie iubită de către Poetul dăinuirii noastre...

Nedelcea, Tudor. Pentru mine, Eminescu... / Tudor Nedelcea. - Craiova: Fundaţia Scrisul Românesc, 2005. - 460 p.

Antologia tematică a  eminescologului craiovean Tudor Nedelcea vizează gîndirea religioasă, politică, istorică, economică a marelui Eminescu. Cartea este însoţită de ample studii la obiect, precum şi de o listă bibliografică. Meritul studiilor lui Tudor Nedelcea e de a urmări pas cu pas, apelînd permanent la texte, elucidarea de către Eminescu a unor teme centrale de istorie românescă: etnogeneza, dacoromanitatea, întemeierea statelor româneşti, raportul dintre naţionalism şi cosmopolitism.  

 Centrul Academic Eminescu, dispune e un valoros fond eminescian, care rămâne să trezească interes cititorilor și admiratorilor setoși de tainele universului eminescian.