Evenimentul zilei: 12 martie

                        George Călinescu

 19 iunie 1899 – 12 martie 1965

Temeinic  și fecund critic literar,

patronul criticii moderne.

Natură titaniană, personalitate multilaterală prin excelență, romancier, poet, dramaturg, eseist, George Călinescu se impune în primul rând printr-o valoroasă critică literară, cuprinsă în studiul monumental de-o viață „Istoria literaturii române de la origini până în prezent‟.

   
George Călinescu s-a născut la 19 iunie 1899 la București, unde a trăit și a activat toată viața.

   A debutat publicistic în 1924. A desfășurat o activitate ziaristică de anvergură, colaborând la Gândirea, Viața literară, Viața românească, Contemporanul, etc. A condus o serie de periodice (Jurnalul literar, Națiunea, Tribuna poporului, Lumea, La Roumanie nouvelle) și a întemeiat reviste proprii (Sinteza, Capricorn). În cursul deceniului al patrulea ține o cronică literară în Adevărul literar și artistic, semnând cu pseudonimul Aristarc.

   A deținut postul de director al Institutului de Istorie Literară și Folclor al Academiei Române (1949-1965).

  Scriitorul a debutat editorial (1923) prin traducerea operei lui G. Papini Un om sfârșit. Între 1925-1930

a publicat două lucrări care sintetizau rezultatele unor cercetări în arhivele Vaticanului.

   A lăsat o bogată și variată moștenire literară: biografii, monografii critice, sinteze de istorie și estetică literară, romane, volume de poezii, piese de teatru.

   A efectuat numeroase studii fundamentale despre mari scriitori români: Viața lui Mihai Eminescu (1923), Opera lui M. Eminescu, Ion Creangă. Viața și opera etc. și eseuri de literatură universală. „Călinescu a creat un nou Eminescu și un nou Creangă, grandioși și fermecători tocmai prin omenescul lor...Revelându-l pe Eminescu, integral, prin publicarea de vaste extrase din manuscrise încă necercetate, monografia Opera lui M. Eminescu e cartea prin care Călinescu s-a autorelevat, ca critic, în toată plenitudinea.‟ (Dumitru Micu)

   George Călinescu este notoriu îndeosebi prin opera sa monumentală de proporții Istoria Literaturii române de la origini până în prezent (1941), lucrare științifică străbătută de un suflu liric.

   Ca prozator, scoate de sub tipar romanele Cartea nunții (1933) și Enigma Otiliei (1938), Bietul Ioanide (1953), Scrinul negru (1960).

Enigma Otiliei, considerat roman de tip balzacian, este o apariție singulară în proza interbelică și se bucură de o înaltă apreciere: „Enigma Otiliei se clasează printre operele de întâia mână ale epicei noastre urbane.‟ (Pompiliu Constantinescu)

   Ca poet, a semnat volumele Poezii (1937), Lauda lucrurilor (1963), în spirit neoclasic, dar adaptat la modernism.

   G. Călinescu a scris și o piesă de teatru ‒ Șun (1943), inspirată de cărți clasice chineze.

   Considerând gazeta un instrument de cultură eficace, a cultivat toate speciile jurnalistice, de la articolul de fond ‟poșta redacției‟, pronunțându-se în cele mai diverse probleme: culturale, artistice (literatură, teatru, balet, muzică, pictură, arhitectură), politice, sociale, urbanistice.

„În raport cu volumele scrise, proza sa de ziar este un șantier, care conține în embrion întreaga viitoare operă pe deplin cristalizată: studii, romane, poezii.‟ (Dumitru Micu)

   A colaborat la numeroase culegeri de studii și manuale, a prefațat ediții de opere ale scriitorilor.

   George Călinescu este ales în 1948 membru al Academiei Române.

   A decedat la 12 martie 1965.

„Călinescu reușește ca nimeni altul să ne comunice pateticul geniului, zvârcolirile creației, corurile îngerești și țipetele infernale, sentimentele infinit variate degajate de infinitatea literaturii. El pune diagnosticul tuturor stilurilor și modalităților poetice, descrie în termeni specifici orice produs literar, redându-i timbrul caracteristic. (...) Opera lui Călinescu demonstrează vitalitatea criticii ca meditație umanistă asupra literaturii.‟ (Paul Cornea)

Sursa:

Scriitori români notorii: Viața. Activitatea. Opera / alcăt.: Angela Lungu, Cristina Bujor. – Ch.: Epigraf, 2006. – 112 p.

Publicat: Irina Țurcanu