Romane de dragoste: Revista bibliografica

O nouă serie de cărți frumoase, despre dragoste și sentimente sublime, cu un suspans subtil ce-ţi va face lectura extrem de plăcută. Cărți interesante tocmai prin faptul că, dincolo de frumoase povești de dragoste, ne transmit şi altceva, sunt o lectură în urma căreia te opreşti să te gândeşti un pic şi să-ţi analizezi propriile convingeri. Prezintă situații în care ai fi tentat să te situezi de-o parte sau de cealaltă, dar realizezi că mai bine păstrezi privirea de ansamblu pentru a înţelege mai bine. Sunt ediții bine scrise, fermecătoare prin subiecte şi prin "furtuna de idei" pe care o provoacă. Romane concentrate, pline cu detalii, cărți în care fiecare pagină pare atent concepută pentru a nu-ţi da nici o şansă să întrerupi lectura. Poveşti de dragoste, bogăție, căutarea adevărului, familie, toate acestea le veți găsi în această serie de cărți excelente, fără cusur, atât prin stilul narativ, cât şi prin complexa intrigă.

Zola, Emile.Visul. – București: Litera Internațional, 2012. – 281 p.

„ Pe neașteptate, în noaptea aceea, își simți inima sfâșiată și izbucni în lacrimi, cu capul înfundat în pernă, pentru că nu înțelegea nimic. Îl iubea, îl iubea din cale-afară de mult. De ce? Nu știa, nu v-a ști niciodată nimic, dar îl iubea, toată ființa ei îl striga. Se făcuse lumină, dragostea izbucnise asemenea razelor de soare. Plânse multă vreme, plină de o rușine și de o fericire peste putință de exprimat...‟

Regnier, Henri de. Văpaia. – București: Litera Internațional, 2012. – 314 p. 

 Printr-un ciudat vicleșug al sentimentului, i se părea că nu simte nici o dorință de a o revedea. Imaginea pe care i-o păstra în minte îi îndestula gândurile. Prezența ei mai degrabă îl neliniștea decât și-o dorea. La ce bun să revadă ea o ființă obișnuită? A-i vorbi ba de una, ba de alta i se părea cu neputință. Andre ar fi preferat ca ea să rămână departe de el. Absența ei îl scutea să-i mîrturisească iubirea. De altfel, ce vorbe ar fi găsit îndeajuns de înflăcărate? Și apoi, i-ar râde în nas! L-ar lua peste picior!

Maupassant, Guy de. Pierre și Jean. – București: Litera Internațional, 2012. – 187 p.

Fără iubire? E posibil ca o femeie să nu iubească? O femeie tânără și drăguță, care trăiește la Paris, citește romane și aplaudă actrițele care mor din pasiune pe scenă, poate să treacă prin viață, de la adolescență până la bătrânețe fără ca inima să nu-i fie atinsă nici măcar o dată de dragoste? Dacă ar fi vorba de alta, nu și-ar închipui așa ceva; și-atunci, de ce ar crede-o despre mama lui? Sigur că ar fi putut să iubească și ea; ce, dacă e mama lui trebuie să fie altfel decât toate celelalte femei? A fost tânără, a avut sufletul tulburat de slăbiciunile poetice ale vârstei. Închisă, întemnițată în prăvălie lângă un bărbat grosolan, care nu vorbea decât despre negoțul lui, a visat călătorii, nopți cu lună, sărutări date pe înserat. Și iată că într-o zi intrase un bărbat, așa cum intră în cărți îndrăgostiții, și-i vorbise la fel ca ei. Și ea îl iubise. De ce nu? Era mama lui! Ei și?

Blasco Ibanes, Vicente. Printre portocale. – București: Litera Internațional, 2012. – 349 p.

„Am fost o nebună, fără să-mi pot înfrâna capriciile, lăsându-mă uneori atrasă de strălucirea bogăţiei, alteori de frumuseţe sau de valoare, fugind de îndată ce mă convingeam de faptul că n-am să dau de ceva nou, fără să-mi pese de disperarea bărbaţilor care-și vedeau visul frânt. Și din toată această cursă nebună, ducându-i la disperare pe unii, înnebunindu-i pe alţii, tulburând viaţa în multe puncte ale Europei, am reţinut o învăţătură: ori ceea ce poeţii numesc dragoste nu există și e o invenţie foarte placută, ori eu nu sunt făcută pentru a iubi și sunt imună, căci după o viaţă atât de agitată, acum, când îmi recapitulez trecutul, recunosc că inima mea nu a simţit-o cu adevărat...“

Lawrence, D.H. Păunul alb. – București: Litera Internațional, 2012. – 492 p.

„Trebuie să mă însor, altfel sunt pierdut. Sunt două femei cu care aş putea să mă-nsor..., iar Lettie s-a dus. Şi pe Meg o iubesc la fel de mult, dacă-i vorba de iubire. Nu-s sigur că mă încântă mai mult ideea de-a mă însura cu ea. Ştii, pentru Lettie aş fi fost întotdeauna pe planul al doilea, şi partea cea mai frumoasă din iubire este să fii tu în centrul atenţiei, să fii tu primul din toată lumea pentru cineva. Iar Meg e drăguţă şi dulce. Poate să fie a mea fără să tremur pentru asta. Se pricepe grozav să mă liniştească şi să mă facă să mă simt bine.”