Giacomo Leopardi – un spirit intelectual şi multicultural în spaţiul integrării europene

                                       Listă bibliografică din colecţia CAIE

                  „Leopardi, intrat profund şi în conştiinţa literară românească drept pattern al lirismului şi asociat în mod tradiţional lui Eminescu (în ultimul timp şi lui Bacovia), este un luminător de Fiinţă, oricât de intense ar fi tenebrele pe care le descoperă şi le radiografiază. Leopardi este un poet cu un discurs sincer, organic, care dă expresie „adevărului acerb” al vieţii, profunzimilor abisale ale Fiinţei”.

                                                          Acad. Mihai Cimpoi

Recanti – Pontecorvo – Chişinău – Bucureşti Noiembrie 2005 – martie 2006

Tabel cronologic

1798 – La 29 iunie se naşte la Recanati Giacomo Leopardi, primul dintre cei zece copii ai contelui Monaldo Leopardi şi ai marchizei Adelaide Antici.

1808 – La vârsta de zece ani Giacomo începe să-şi perfecţioneze singur cultura umanistă, filosofică şi ştiinţifică, dobândită cu ajutorul preoţilor preceptori şi a părintelui său Monaldo.

1809-1810 – Giacomo traduce în versuri Odele lui Horaţiu şi scrie diferite compoziţii literare în latină şi italiană.

1811-1812 – Îşi continuă intens studiile filologice şi traduce Arta poetică a lui Horaţiu, scrie epigrame, compune Virtutea indiană, schiţează planul tragediei Pompei în Egipt.

1813 – Studiază singur limba greacă, scrie o Istorie a astronomiei.

1814 – Scrie primele eseuri filologice, primele comentarii şi traduceri din scriitorii greci şi latini din perioada decadenţei.

1815 – Continuă să scrie dizertaţii şi comentarii referitoare la vechi scriitori greci şi latini. Traduce ideile poetului elin Moschos şi Batrahomiomahia lui Homer.

1816 – În acest an devine conştient de vocaţia sa poetică. Începe să traducă din Homer şi Virgiliu, imitându-le educaţia stilistică.

1817 – Face primele însemnări din viitorul Zibaldone. În periodica italiană încep a fi publicate unele traduceri după autorii antici.

1819 – Este anul în care concepţia sa pesimistă asupra vieţii se adânceşte. Schiţează compoziţii literare variate şi scrie primele idile: Infinitul , Către lună.

1820 – Scrie în numai zece zile canţona Către Angelo Mai, publicată în iulie la Bologna. Compune idila Visul, Seara zilei de sărbătoare.

1821 – Scrie poemul Viaţa solitară, publicat în 1826 la Milano. În decembrie scrie poemul Brutus cel tânăr.

1822 – Compune canţonele Primăverii, Imn Patriarhilor şi Ultimul cânt a lui Safo.

1823 – Scrie canţona Iubitei şi începe eseul Discurs asupra stării prezente a moravurilor italiene.

1824 – Apare la Bologna primul volum de versuri al poetului sub titlul de Canţone .

1825-1826 – Scrie epistola în versuri Contelui Carlo Pepoli, expresie dureroasă a pesimismului filosofic.
1827 – Se publică Crestomaţie italiană de proză, realizată de Leopardi. Apar Micile opere morale publicate la Milano.
1828 – Apare Crestomaţie de poezie italiană.
1829 – Scrie marile idile Amintirile, Liniştea după furtună, Sâmbăta satului.

1830 – Începe să redacteze Paralipomene la Batrahomiomahia, la care va lucra pînă la sfârşitul vieţii.

1831 – Publică ediţia florentină a poemelor sale, care apar sub titlul de Cânturi.

1832 – Începe să elaboreze cele O sută unsprezece cugetări. Compune Dialogul unui vânzător de almanahuri cu un trecător, Dialogul lui Tristan cu un prieten. Scrie poemul Dragoste şi Moarte.

1833 – Scrie poezia Sieşi , cutremurătoare palinodie a iluziei de dragoste.

1834 – Scrie poemul Aspasia. Este publicată a doua ediţie a Micilor opere morale.

1835 – Apare ediţia napolitană a Cânturilor, unde figurează Sturzul singuratic, Sie însuşi. Compune cele două poeme sepulcrale : La o antică stelă funerară, La portretul unei femei frumoase.

1836 – Tipăreşte primul volum din Micile opere morale, dar fiind considerate suspecte sunt interzise spre publicare. Compune Amurg de lună.

1837 – În februarie se întoarce la Neapoli unde moartea îi curmă suferinţele la 14 iunie. Unul din prieteni îi salvează trupul de la groapa comună. Leopardi fiind înmormântat în biserica San Vitale, lângă Neapole.

                                    Opera în culegeri, antologii şi ediţii periodice

                       (în ordine cronologică)

1.Puerili e abbozzi vari : opere / îngrijirea textului de Alessandro Donati - Bari : Gius. Laterza & Figli, 1924.– 295 p. – ( colecţia Scrittori d`Italia. – l. italiană

Vol. X. – 295 p.

2.Pensieri morolisti greci : opere / îngrijirea textului de Alessandro Donati – Bari : Gius. Laterza & Figli, 1932. – 295 p. – ( colecţia Scrittori d`Italia. – l. italiană

Vol. VII. – 295 p.

3.Leopardi, Giacomo. Scrisori, însemnări, cugetări. [antologie, traducere, note şi prefaţă de Smaranda Bratu Stati] // Bucureşti: Univers – 1974. – 385 p.

4.Leopardi, Giacomo. Cînturi. [traducere, cuvînt înainte, cronologie, note şi comentarii de Eta Boieru] / Cluj-Napoca : Dacia. – 1981. – 360 p.

5.Leopardi, Giacomo. Poezii / Crestomaţie de literatură universală // Bucureşti. – 1993. – P 252-254.

6.Leopardi, Giacomo. Poezii / Giacomo Leopardi // Ch.:Litera – 1995. – 87 p.

7.Leopardi, Giacomo. Opere. [ed. îngrij. de Smaranda Bratu Elian] / Giacomo Leopardi // Bucureşti : ed. Fundaţiei Culturale Române, 1999 – 603 p.

8.Леопарди, Джакомо. Поэмы. Вступительная статья И. Полуяхтовой , перевод и примеч. А. Махов. – Москва : ООО Издательский дом Летопись – М, 2001 – 320 р. – сolecţia ( Мир поэзии), ed. bilingvă

9.Leopardi, Giacomo. Poezii / Traduceri din poezia universală // Ch.: Î.E.P. Ştiinţa – 2004. – P 188-190. – (col.Literatura din Basarabia în secolul XX).

10.Leopardi, Giacomo. Poezii / Giacomo Leopardi // Pe aripa poeziei…: 100 de poeţi ai lumii :[antologie de versuri din lirica universală] // Ch.: – 2005. – P 328-329.

Giacomo Leopardi în istoria şi critica literară

11.Şerban, N.Leopardi et la France. [eseuri despre receptarea creaţiei leopardiene în Franţa] / N. Şerban // Paris: E. Champion, 1913. 551 p.

12.Marcu, Alexandru. Foscolo şi Leopardi / Alexandru Marcu // Roma[revistă de cultură italiană]. – 1923. Nr. 7 – P. 6-7. [copie].

13. Belciugăţeanu, Anita.Giacomo Leopardi / Belciugă-ţeanu, Anita // Roma[revistă de cultură italiană]. – 1924. Nr. 11 -12 – P. 1-5. [copie].

14.Naum, Anton.Lui Leopardi [poezie] / Anton Naum // Roma[revistă de cultură italiană]. – 1924. Nr. 11 -12 – P. 13-15. [copie].

15.Valescu, Cora. Leopardi şi Eminescu. / Cora Valescu // Ritmul vremii. – 1928. Nr. 1 – P. 12-16. [copie].

16.Caracostea, Dumitru. Eminescu faţă de Leopardi / Dumitru Caracostea // Ritmul vremii. – 1928. Nr. 1 – P. 222-231. [copie].

17.Belciugăţeanu, Anita.E`il Leopardi petrarchista ? / Anita Belciugăţeanu. Studii italiene.// Roma[revistă de cultură italiană].Bucureşti – 1934. Nr. 5 – P. 21-36. [copie].

18.Mititelu, Alexandrina. Giacomo Leopardi în Convorbiri literare / Alexandrina Mititelu // Convorbiri literare. – 1935. Nr. 1 -2 – P. 54-58. [copie].

19.Mititelu, Alexandrina. Traduceri româneşti din Leopardi / Alexandrina Mititelu. Studii italiene // Roma[revista de cultură italiană]. – Bucureşti – 1936. Nr. 5 – P. 151-172. [copie].

20.Actualitatea lui Giacomo Leopardi [ conferinţa ţinută la 17 aprilie 1937 cu prilejul comemorării primului centenar de la moartea poetului] responsabil I. Rădulescu-Pogoreanu – 28 p. [copie ].

21.Constantinescu, Barbu. Leopardi / Barbu Constantinescu // Convorbiri literare. – 1937. Nr. 10 – P. 1000-1012. [copie].

22.Mititelu, Alexandrina. Influenţa lui Leopardi şi Carducci în poezia lui Duiliu Zamfirescu / Alexandrina Mititelu // Studii italiene // Roma[revista de cultură italiană]. – Bucureşti – 1937. Nr. 5 – P. 61-75. [copie].

23.Comemorarea lui Giacomo Leopardi [şedinţa de la 2 aprilie 1937] / Nicolae Iorga “Studii literare”, vol. II. // Bucureşti : Ed. Tineretului. – 1970. – P 178-187.

24.Balaci, Alexandru. Leopardi / Alexandru Balaci. – Bucureşti : Albatros, 1972. – 210 p. (colecţia Oameni iluştri)

25.Facon, Nina. Pe marginea unor similitudini între Eminescu şi Leopardi / Nina Facon // Caietele Mihai Eminescu, vol. II. – Bucureşti : ed. Eminescu, 1974. – P. 130-135.

26.Cheie-Pantea, Iosif. Eminescu şi Leopardi : afinităţi elective / Iosif Cheie-Pantea // Bucureşti : Minerva, 1980. – 210 p.

27.Crestomaţie de literatură universală. Giacomo Leopardi / coordonator Zoe Dumitrescu-Buşulenga. – Bucureşti : Diacon Coresi, 1993. – P.252-254.

28.Pascu, Emilian. Cu Eminescu, acasă la Leopardi / Emilian Pascu // Dacia Literară. – 2003. – Nr 51. – P.23.

29.Rad, Doina. Giacomo Leopardi, Cânturi (1981) / Doina Rad // Eta Boeriu. – Cluj-Napoca : Limes, 2005. – P.106-107.

30.Drimba, Ovidiu. Leopardi.Istoria literaturii universale.Vol. II / Ovidiu Drimba. – Bucureşti : Saeculum I.O., 2005. – P.212-213.

31.Cimpoi, Mihai. Leopardi : eseuri /Mihai Cimpoi // Bucureşti.: Ideea europeană – 2006. – 163 p.

32.Rusu, Nicanor. Coincidenţe : Eminescu şi Leopardi / Eminescu la „Însemnări ieşene”[ediţie îngrijită de Richard Constantinescu]. – Iaşi : Editura „Gr. T. Popa”, 2006. – 102-116.

33.Cimpoi, Mihai. Eminescu şi Leopardi. /Mihai Cimpoi // Critice. – Craiova : Editura Fundaţiei „Scrisul Românesc”, 2007. – P.68-89.

34.Cosmin, Smaranda.Cânturi [culegere de versuri de Giacomo Leonardi] / Smaranda Cosmin // Mic dicţionar enciclopedic al capodoperelor literaturii universale. – Bucureşti. – 2007. – P 63.

                                        Citate celebre, maxime, cugetări de

                                    Giacomo Leopardi

1. Cine ştie să râdă este stăpânul lumii.
2. Copii găsesc totul în nimic, oamenii nu găsesc nimic în tot
3. Ignoranţa este cel mai mare izvor de fericire
4. Oamenii sunt ridicoli doar atunci când încearcă sau par a fi cea ce nu sunt
5. Fără memorie, omul nu ar şti nimic şi nu ar şti să facă nimic
6. Cea mai temeinică plăcere a acestei vieţi este deşarta plăcere a iluziilor
7. Un dicţionar poate să conţină doar o parte a patrimoniului unei limbi
8. Moartea nu este rea, pentru că eliberează omul de toate relele şi ia cu sine toate dorinţele omului împreună cu recompensele acestora.
9. Bătrâneţea este răul suprem , pentru că privează omul de toate plăcerile vieţii, permiţînd apetitului să rămână la fel şi aducânc odată cu aceasta şi păreri de rău. Şi totuşi oamenii îşi doresc să ajungă la bătrâneţe şi se tem de moarte.
10. Cel mai sigur mijloc de a ascunde celorlalţi graniţele cunoştinţelor tale este acela de a nu le depăşi.
11. Nimic pe lume nu este mai rar decât un om îndelung suportabil.
12. A spune fără înconjur ceea ce gândeşti poate fi o treabă cu folos atunci când faci într-adins sau când, fiind un lucru neobişnuit, nu ţi se dă crezare.
13. Tăcerea într-o conversaţie este plăcută şi lăudată atunci când se ştie că acela ce tace are destulă îndrăzneală şi pricepere să vorbească.