CALVARUL DEPORTĂRILOR : revistă bibliografică

S-au împlinit 75 de ani de la prima deportare în masă a basarabenilor. Imediat după ocuparea Basarabiei și Bucovinei de Nord, regimul sovietic a dezlănțuit teroarea deportărilor, represiunile și maltratările ca mijloc de intimidare, înfricoșare a populației.Într-o singură noapte, din 12-13 iunie 1941  la indicaţia regimului comunist sovietic, din Basarabia şi nordul Bucovinei au fost ridicate de la casele lor şi duşi în Siberia şi Kazahstan 29.839 de persoane. Din acest total,doar în RSS Moldovenească au fost ridicate 18.392 persoane – 4507„capi de familie” arestaţi (4342 din considerente politice şi 165 cu dosare penale) şi 13.885 persoane deportate.În gări, cei arestaţi de familii şi încărcaţi în eşaloane speciale. Ajunşi în lagăre, aceştia au fost supuşi unor represiidure, mulţi fiind condamnaţi la pedeapsa capitală.Deportarea s-a făcut cu vagoane de vite (pentru Chişinău au fost repartizate 1.315 vagoane, iar pentru Cernăuţi 340 vagoane).În GULAG, la aceaa dată, din RSSM se aflau 22.648 de persoane.În urma unei hotărâri a Biroului Politic al CC al PC al URSS (nr.1290-467 cc din 6 aprilie 1949), din Basarabia  în perioada 6-7 iulie 1949 au fost deportate în Kazahstan, Asia Centrală şi Siberia 11.293 de familii – 35.796persoane. 7.620 de familii au fost considerate „chiaburi”, iar celelalte acuzate de „colaborare cu fascistii”, de „apartenenţăla partidele burgheze româneşti sau la secte religioase ilegale”. Acestor„deportaţi pe vecie” li s-au confiscat averile şi li s-ainterzis să-şi ia cu ei bunuri materiale. Acţiuneaa început la ora 04.00 şi s-a încheiat la ora 20.00 în aceeaşi zi. Au fost arestate şi deportate în Siberia 723 de familii,respectiv, 2.617 persoane în aprilie 1951.Deportareas-a făcut în două eşaloane, cu vagoanele care au ajuns ladestinaţie la 13-14 aprilie 1951. Pe drum s-au născut câţivacopii şi au murit mai multe persoane bolnave.Între anii 1948-1960, 196 mii de basarabeni au fost recrutaţi şi trimişila lucrările de desţelenire a stepelor Kazahstanului.În această perioada au apărut mai multe lucrări artistice în care au fost oglindite calvarurile deportărilor, suferințele oamenilor nevinovați. Vă prezentăm unele cărți care abordeză această tragedie dîn istoria neamului nostru. 

Olaru-Cemîrtan, Viorica.  Deportările din Basarabia 1940-1941, 1944-1956 / Viorica Olaru-Cemîrtan. – Chişinău: Pontos, 2013. – 548 p.

Volumul recent achiziţionat este primul studiu complex privind cele trei mari valuri de deportări din Basarabia, semnat de istoricul Viorica Olaru-Cemârtan. Lucrarea  prezintă o analiză de documente, dar și mărturii ale zeci de persoane care au trecut prin experiența tragică a deportărilor odată cu ocupația sovietică după cel de-al doilea război mondial.

Pe baza unor documente istorice inedite din Arhiva Naţională, din Arhivele de la Moscova și mărturii orale ale victimelor deportărilor staliniste, studiul monografic „Deportările din Basarabia” 1940-1941, 1944-1956, scoate în relief realitatea acelor evenimente și soarta tragică pe care au avut-o de înfruntat zeci de mii de români basarabeni odată cu ocuparea sovietică a Basarabiei. 

Saka, Serafim. Basarabia în GULAG: [culegere de memorii] / Serafim Saka. – Chişinău:

 

Meridian 28, 1995. – 344 p.

Cartea „Basarabia în Gulag”  constituie o culegere de povestiri a 18 protagonişti. Iniţiativa temerară de a alcătui lucrarea – în condiţii în care ochiul rusesc rămâne mereu aţintit asupra Basarabiei (zisă „Republica Moldova”) – aparţine în întregime scriitorului Serafim Saka. Volumul „Basarabia în Gulag” demonstrează, într-o acută tonalitate epică, faptul că noţiuni emblematice ca patrie, patriotism, naţiune, dragoste de neam, nu numai că nu s-au demonetizat, dar încă susţin până la limită puterea de a rezista şi a trăi, învingând chinuri anevoie de imaginat. „Basarabia în Gulag” se impune, înainte de toate, ca o poveste cutremurătoare a trăirilor la limită. „Basarabia în Gulag” este o carte de memorii cu 18 naratori, toţi sunt români basarabeni, care îşi povestesc în construcţii textuale de o antologică expresivitate calvarul pe care l-au îndurat în nesfârşitul proces de vânare declanşat de enkavediştii sovietici, iar mai apoi de către kaghebişti şi deportarea în lagărele siberiene, unde deţinutul nu mai conta ca fiinţă omenească. Şi de ce toate astea? Înainte de orice altceva pentru că erau români, chiar dacă unul sau altul nu comisese nimic condamnabil. 

Vasiliev, Boris. Stalin mi-a furat copilăria / Boris Vasiliev. – Chişinău: Baştina-RADOG, 2010. – 480 p- ; foto.

Boris Vasiliev, profesor din Sărătenii Vechi, Telenești. A fost arestat pe când avea câțiva anișori, când a fost trimis în Siberia. Când a mai crescut, a fugit din taiga, revenind la casa părintească. Boris Vasiliev are un destin incredibil. Autorul spune: Am scris această carte lăcrimând, dezgropând acea mare tragedie, al cărei martor am fost eu, - copil de țăran de pe plaiul orheian - când Basarabia a fost ruptă de la sânul României Mari și răstignită...Cartea-document Stalin mi-a furat copilăria e despre genocidul copiilor basarabeni, ucraineni, ruși, evrei, bulgari, comis în gulagul comunist.

Anton, Ion. Foka : roman-cronică / Ion Anton . – Chişinău: Silvius Libris, s.a. – 334 p. 

Romanul-cronică „Foka”,autor Ion Anton este bazat pe date istorice şi fapte concrete din viaţa străbuneiilor, buneilor, părinţilor şi, parţial, a scriitorului. Astfel pânza epică oglindeşte o perioadă istorică de peste 100 de ani din viaţa comunei de răzeşi Ghelăuza din părţile Străşenilor, cuprinzând asemenea evenimente istorice cum ar fi Primul Război Mondial, Revoluţia social-democratică şi cea bolşevică din Rusia. Marea Unire din 1918, ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică în 1940, al Doilea Război Mondial, deportarea basarabenilor în Siberia, colectivizarea şi înstrăinarea ţăranilor de pământ (autorul identifică acest proces cu un fel de deportare social-psihologică din „normalitate” în „anormal” prin aducerea Siberiei... în satele Moldovei).

Evident, adevărul artistic predomină asupra celui de cronică. Scriitorul ar fi putut să-şi plaseze acţiunea romanului în oricare dintre satele noastre, iar eroii să poarte nume inventate. Însă, pentru a amplifica veridicitatea perceperii evenimentelor cronologice descrise, scriitorul a „populat” lucrarea sa cu eroi care poartă nume concrete din sat, doar unele suferind anumite modificări, deoarce semnifică personaje cu trăsături de caracter cumulative, adică adunate de la persoane-prototip întâlnite în diferite sate de la noi. Lucrarea este destinată liceenilor, studenţilor, profesorilor şi, în general, tuturor cititorilor interesaţi de trecutul nostru istoric. 

Serebrean, Oleg. Cântecul mării: roman / Oleg Serebrean. – Chişinău: Cartier, 2011. – 392 p.

 Propunem cititorilor noştri un roman apărut la editura „Cartier” semnat de politicianul şi diplomatul, scriitorul Oleg Serebrean.

În anul  2012 acest roman a fost distins cu Premiul Special al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Autorul dedică această carte „sutelor de mii de bucovineni şi basarabeni care au trecut prin calvarul exodului din anii 1940 şi-n mod special, amintirii bunelului meu, Petru, fost secretar al primăriei din Hădărăuți, Guvernământul Bucovinei, refugiat în Banat şi străbuneilor mei, Alexandra şi Dumitru, deportați în Siberia”. Cântecul mării, acest roman cu aer de tangou, ne prezintă pe fundalul evenimentelor din 1944 istoria dragostei palpitante şi încordate dintre Marta şi Filip Skawronski. Este şi o manieră de a scoate în evidenţă o tragedie istorică, cea de la finele celui de-al Doilea Război Mondial în Bucovina, la venirea trupelor sovietice. 

VĂ AŞTEPTĂM CU DRAG PENTRU LECTURI UTILE ŞI CAPTIVANTE !