EMINESCU. NATALA MEA VÂLCIOARĂ

Familia Eminovici

"Părinţii din părinţi" nu este numai o memorabilă metaforă eminesciană, ce reprezintă afirmarea deplină a obârşiei sale de neam, venind din adâncimea  "timpilor imemorabili".

Locuinţa părintească nu era palat boieresc, ci o casă modestă de ţară dar încăpătoare şi gospodărească, nu lipsită de anume eleganţă rustică. Era o construcţie geometrică, puţin ridicată asupra solului, cu câte două ferestre mari în laturi. Un pridvor înalt in faţă, la care suiai pe vreo şapte trepte de lemn, un acoperământ al tindei, în chip de fronton grec sprijinit pe două coloane svelte, dădeau albei clădiri acoperite cu tablă un vag stil neoclasic. George Călinescu, Viaţa lui Mihai Eminescu

1812, febr. 10. Se naşte la Călineşti (Suceava) tatăl lui Mihai Eminescu, Gheorghe Eminovici, fiul mai mare al dascălului din Călineşti, Vasile Eminovici şi al Ioanei Sărghei. Provenind dintr-o familie numeroasă şi nu prea înstărită, Gheorghe Eminovici părăseşte de timpuriu satul natal. Este, pe rând, scriitor de cancelarie la baronul Jean Mustaţă, apoi administrator al moşiei Dumbrăveni a boierului Balş, care îl ajută să obţină de la domnitorul Mihail Sturza titlul de sluger. în 1841 Eminovici este ridicat la rangul de căminar. Stabilitatea materială la care râvnea Eminovici ar fi putut fi în sfârşit obţinută prin cumpărarea, în 1847, a moşiei de la Ipoteşti, unde familia căminarului se va muta definitiv abia în 1857, o dată cu terminarea noii case. însă mare parte din veniturile moşiei vor fi folosite de Eminovici pentru a asigura fiilor săi studii liceale şi universitare, costisitoare chiar şi pentru o familie mai înstărită, aşa încât în 1878, Eminovici este nevoit să vândă Ipoteştii pentru a-şi plăti datoriile; rămânând ca administrator al noului proprietar până în 1884, anul morţii sale. • Crescut la tradiţie şi la Biblie, Eminovici a facut toata viaţa eforturi să se „chivernisească” convins fiind ca fetele trebuie să aibă o dotă frumuşică, iar pe baieţi i-a îndrumat spre meserii practice.

 1816. Se naşte la Joldeşti mama poetului, Raluca Iuraşcu, a treia fiică a stolnicului Vasile Iuraşcu şi a Paraschivei Iuraşcu. Se căsătoreşte în 1840 cu Gheorghe Eminovici, aducând o zestre destul de frumoasă, care părea să fie de bun augur pentru tânăra familie. Are unsprezece copii; pe şase dintre ei îi va pierde încă din timpul vieţii sale. Moare în 1876, la Ipoteşti.

1841. Se naşte Şerban, primul copil al familiei Eminovici. Urmează cursurile primare şi gimnaziale la Cernăuţi; studiază medicina la Viena şi Erlagen. Deşi nu-şi obţinuse titlul universitar, profesează ca doctor la Berlin; moare la 33 de ani, bolnav de tuberculoză.

1843, febr. 2. Se naşte Nicolae (Nicu), al doilea copil al familiei Eminovici. După terminarea gimnaziului la Cernăuţi, Nicu studiază dreptul la Timişoara, în biroul avocatului Emmerich Christian; lipsurile materiale şi boala îl determină să se întoarcă în 1881 la Ipoteşti, unde îşi ajută tatăl în administrarea fostei moşii a familiei. în 1884, nu mult după moartea tatălui său, Nicu se sinucide; e înmormântat la Ipoteşti.

1844, apr. 16. Se naşte Gheorghe (George, Iorgu), al treilea copil al familiei Eminovici. 

Face şcoala la Cernăuţi şi studii militare în Prusia. îşi întrerupe cariera militară şi se retrage la Ipoteşti, bolnav de tuberculoză; în ciuda îngrijirilor, moare în 1873, la 29 de ani.

 1845, mai 5. Se naşte Ruxandra, prima fată a familiei Eminovici; trăieşte doar câteva zile. 
1846, iul. 1. Se naşte Ilie, al cincilea copil al familiei Eminovici. Face şcoala la Cernăuţi, după care urmează la Bucureşti cursurile Şcolii de medicină a doctorului Carol Davila. Se îmbolnăveşte de tifos şi moare în 1863. 
1848~1856 Se naşte Maria, al şaselea copil al familiei Eminovici. Moare la şapte ani şi jumătate. 

1850, ian.15. Se naşte al şaptelea copil al  familiei Eminovici, Mihai - "poetul naţional" - "geniul tutelar al culturii neamului" se naşte la 15 ianuarie 1850, în oraşul Botoşani, pe Calea Naţională, imobilul 179, unde există o placă memorială, unde se precizează aceasta. Botezul micuţului Mihai are loc la Biserica Uspenia din Botoşani (ctitoria doamnei Elena Rareş - anul 1552). Moare la data de 15 iunie 1889, la Sanatoriul doctorului Al. Şuţu din Bucureşti. Este înmormântat în cimitirul Belu din Bucureşti. 

1852, mai 7. Se naşte Aglaia, al optulea copil al familiei Eminovici. În 1870 se căsătoreşte cu profesorul Ioan Drogli, stabilindu-se în Bucovina, la Suceava, şi mai apoi la Cernăuţi. Din această primă căsătorie are doi copii, Ioan şi George; rămâne văduvă în 1887. Se recăsătoreşte în 1890 cu Heinrich Gareiss von Dollitzsturm. Moare în 1900.
Avea înclinaţii pentru muzică şi arta scenică.

1854. Se naşte Harieta, al nouălea copil al familiei Eminovici. 
Înzestrată cu o inteligenţă deosebită, dar marcată din copilărie de o deficienţă fizică, nu va putea urma cursuri şcolare regulate; tenacitatea şi energia cu care s-a autoinstruit tot timpul vieţii se regăsesc şi în felul cum şi-a asumat îngrijirea poetului între anii 1887-1888. îi va supravieţui lui Mihai doar câteva luni. Moare în octombrie 1889.

1856, nov. 16. Se naşte Matei, al zecelea copil al familiei Eminovici. 
Absolvent al Institutului Politehnic din Praga; ofiţer în armata română, din care se retrage pentru a face carieră în administraţie. Spre deosebire de fraţii săi mai mari, Matei moşteneste longevitatea bătrînului Eminovici, fiind şi singurul dintre fii săi care lasă urmaşi. Moare în 1929.

Ultimul copil, al unsprezecelea - băiat - este Vasile Eminovici, care moare la vârsta de 1 an şi jumătate. 

Sursa: http://www.eminescuipotesti.ro/primapagina.htm

Vă recomandăm să consultaţi următoarele surse din fondul de documente a 

Centrului Academic Internaţional Eminescu:

• Crăciun, Victor, prof. dr., Mihai Eminescu / O imagine totală a omului şi operei la 160 de ani de la naştere - 15 ianuarie 1850 - 15 ianuarie 2010/ partea I - Viaţa. -  Liga culturală pentru unitatea românilor de pretutindeni, Editura Semne, 2010. - 256 p.
• Coşereanu, Valentin. Eminescu Ipoteşti Eminescu / Valentin Coşereanu. - Ipoteşti: Memorialul Ipoteşti Centrul Naţional de Studii "Mihai Eminescu", 2000. - 305 p.
• Ungureanu, Gheorghe. Eminescu în documente de familie - documente literare / Gheorghe Ungureanu. - Bucureşti: Minerva,1977. - 398 p. 
• Călinescu, G. Viaţa lui  Mihai Eminescu / G. Călinescu. - Bucureşti: Academia Română, 2002. -265 p.
• Dorian, Gelu. Iordache Emil. Paşii Poetului. - Iaşi: Timpul, 2000. - 365 p.

Fărâmă Marcela