Amita Bhose în universul eminescian

Amita Bhose (Calcutta, 1933 – Bucuresti, 1992) este prima traducatoare a lui Eminescu in spatiul asiatic – Eminescu: Kavita (Poezii), Calcutta, 1969 –, traducerile fiind realizate in bengali. Amita Bhose si-a dedicat intreaga existenta interpretarii cat mai exacte a tuturor „urmelor” si influentelor indiene in opera eminesciana. Dragostea pentru poezia lui Eminescu a determinat-o sa se stabileasca in Romania, unde a predat bengali, sanscrita si civilizatie indiana la Universitatea Bucuresti, totodata traducand in bengali literatura romana, scriind articole, studii, sustinand conferinte despre Eminescu, literatura romana si indiana. 

Volumele ; „Eminescu şi India”, „Proza literară a lui Mihai Eminescu şi gândirea indiană”, „Dialoguri cu Amita Bhose, „Eminescu şi limba sanscrită”, „Maree indiană” fac parte din „Colecţia Amita Bhose”, şi au văzut lumina tiparului la Editura Cununi de stele din Bucureşti şi sunt îngrijite de Carmen Muşat-Coman, care cu generozitate le-a facut donaţie Centrului Eminescu. Studierea acestor volume ne deschide noi orizonturi şi viziuni în cunoaşterea pas cu pas a operei şi gîndirii eminesciene, descoperite şi reflectate nouă de Amita Bhose. 

Bhose, Amita. Dialoguri cu Amita Bhose : Eminescu / Amita Bhose. - Bucureşti: Cununi de Stele, 2010. - 127 p. 
Cartea semnată de Amita Bhose reuneşte interviurile acordate de autoare între anii 1977-1991, având ca subiect pe poetul Mihai Eminescu. Primul contact cu poezia eminesciană, difilcutăţile dar şi satisfacţiile traducerii lui Eminescu în limba bengali, indianismul lui Eminescu, drumul nebătut al cercetării operei eminesciene, universalitatea poetului sunt doar câteva teme abordate în lucrare, aducâd mărturii inedite în istoria eminescologiei.

Bhose, Amita. Eminescu şi India / Amita Bhose. - Bucureşti: Cununi de Stele, 2009. - 200 p. 

Eminescu si India este nu numai o cercetare a influentelor indiene in opera eminesciana, ci si „o confirmare a locului de hotaratoare rascruci si influente pe care-l reprezinta in cultura universala contributia romaneasca”, spune Zoe Dumitrescu-Busulenga in prefata cartii. 
In demersul sau, autoarea a mers pe drumuri nebatute, concluzionand: „Mihai Eminescu e singurul poet european care a facut India nemuritoare in tara sa”.

Bhose, Amita. Eminescu şi limba sanscrită / Amita Bhose. - Bucureşti: Cununi de Stele, 2010. - 96 p. 

Preocuparile pentru limba sanscrita ale lui Eminescu nu au fost un secret nici pentru apropiatii poetului dar nici pentru criticii operei sale. Totusi, prima persoana care acorda atentie in mod serios manuscriselor Gramaticii sanscrite mici a lui Fr. Bopp este o indianca, Amita Bhose. Nu numai ca se ocupa pentru prima oara de aceste manuscrise, dar stabileste si data scrierii lor; dovedeste fapte doar presupuse – ca Eminescu a asistat la cursurile de sanscrita ale lui Weber de la Universitatea din Berlin; constata perfectionarea scrisului devanāgarī al lui Eminescu, ortografia corecta; aduce dovezi ale cunoasterii nuantelor subtile ale limbii sanscrite, nuante pe care le putea percepe doar un bun cunoscator al acestei limbi. Or, Amita Bhose a fost omul potrivit la locul potrivit, avand asupra noastra „ascendentul de a cunoaste cultura indiana veche si mai noua intr-o masura care nu le e posibila cercetatorilor romani” (George Munteanu).
Bhose, Amita. Maree indiană / Amita Bhose. - Bucureşti: Cununi de Stele, 2009. - 232 p. 

Volumul de fata cuprinde studii si articole scrise intr-un interval de 16 ani, intre 1973 si 1989. Unele dintre ele au fost publicate in reviste românesti sau straine, altele au fost sustinute ca referate la diverse conferinte interne sau internationale. In vederea publicarii in acest volum, lucrarile au fost revizuite, marite sau scurtate (pentru a evita repetitia), de catre autoare, informatiile au fost aduse la zi si unele pareri, nuantate si modificate, unde a fost cazul. 
Orientate pe diferite profiluri, eseurile au fost organizate tematic in trei sectiuni: Din valurile vremii (studii de istoria culturii indiene in contextul culturii universale), A filei doua fete (interferente culturale indo-române) si Toate-s vechi si noua toate (cultura si civilizatie indiana). Citatele din Eminescu i s-au parut autoarei ca fiind cele mai potrivite ca titluri pentru aceste sectiuni. 

Autoarea a realizat cea mai amplă şi mai sistematică tratare a problemei relaţiilor dintre gândirea indiană şi opera literară a lui Mihai Eminescu, făcută până în prezent”. Vă invităm să consultaţi aceste cărţi de valoare.

V. Sârbu, şef oficiu